11 lucruri despre Premiul Nobel

A doua săptămână a lunii octombrie este deja de 111 ani Săptămâna Nobel. Anume în această săptămână Fundaţia Nobel, în conformitate cu condiţiile testamentare ale celebrului savant suedez, Alfred Nobel, anunță câștigătorii celor mai prestigioase premii științifice din lume. De-a lungul istoriei acestui premiu au existat multe momente tragice, dar şi comice. Iată câteva dintre ele.

Câștigători cu bis

Una din regulile Premiului Nobel este ca toate premiile, cu excepția celui pentru pace, se acordă unei persoane doar o singură dată. Cu toate acestea, sunt cunoscuţi patru laureați care au primit de două ori premiul: Maria Skłodowska-Curie (pentru fizică – în 1903, pentru chimie – în 1911), Linus Pauling (pentru chimie – în 1954, pentru pace – în 1962), John Bardeen (pentru fizică – în 1956 și 1972) și Frederick Sanger (pentru chimie – în 1958 și 1980). De trei ori câștigător în istoria Premiului Nobel a fost doar unul – Comitetul Internațional al Crucii Roșii, care a primit Premiul Nobel pentru Pace  în 1917, 1944 și 1963, (singurul premiu care permite nominalizarea nu doar persoanelor fizice, ci și organizațiilor).

Laureaţii postmortem

În 1974 Fundația Nobel a introdus o regulă conform căreia Premiul Nobel nu se acordă postmortem. Înainte de asta, au existat doar două cazuri de atribuire postumă a premiului: în 1931 – Eric Karlfeld (literatură) şi în 1961 – Dag Hammarskjold (pace). După introducerea regulii, aceasta a fost încălcată doar o singură dată, datorită unei conjucturi tragice. În 2011, Premiul pentru fiziologie si medicină a fost atribuit lui Ralph M. Steinman (foto), care a murit de cancer cu câteva ore înainte de anunţul Comitetului Nobel.

Economia Nobel

În acest an (2012), suma în bani a unui Premiului Nobel este de 1,100,000 $. Suma a fost redusă cu 20% în iunie 2012, în scopul economisirii. Fundația Nobel a argumentat hotărârea prin faptul că acest lucru va contribui la evitarea reducerii capitalului organizației pe termen lung, astfel încât, premiul să poata fi „atribuit la nesfârşit”.

Ascunzătoarea Nobel

În istoria Premiului Nobel s-a înregistrat doar un singur caz în care laureaţii au primit de doua ori aceeași medalie Nobel pentru aceeași descoperire. Fizicienii germani Max von Laue (câștigător în 1915) și James Franck (câștigător în 1925), după introducerea în 1936 a interdicției Germaniei Naziste de a primi Premiului Nobel, au transmis medaliile spre păstrare lui Niels Bohr, care conducea Institutul din Copenhaga. În 1940, când Reich-ul a ocupat Danemarca, un colaborator al Institutului,  maghiarul György Hevesy (foto), temându-se că medaliile pot fi confiscate, le-a dizolvat în „apă regală” (un amestec de acid azotic concentrat și acizi clorhidrici), iar după eliberare a transmis aurul respectiv Academiei Regale Suedeze, care a turnat din nou medaliile, returnandu-le laureaţilor. Apropo, György Hevesy a fost şi el laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 1944.

Vârstele Nobel

Neurologul italian Rita Levi-Montalcini(foto) – centenară printre laureații Nobel și cea mai bătrână dintre ei, în acest an a împlinit 103 ani. Ea a primit premiul pentru fiziologie şi medicină în 1986, când avea 77 de ani. Câștigătorul cel mai în vârstă la momentul decernării a fost americanul Leonid Hurwicz, de 90 de ani (premiul pentru economie – 2007), iar cel mai tânăr – 25 de ani, australianul William Lawrence Bragg (premiul pentru fizică – 1915), devenind laureat alături de tatăl său, William Henry Bragg.

Femeile Nobel

Cel mai mare număr de femei laureate a Premiului Nobel sunt cele pentru pace (15) și pentru literatură (11). Cu toate acestea, deținătoarele premiului pentru literatură se pot lăuda cu faptul că prima dintre ele a câştigat premiul cu 37 de ani mai devreme: în 1909, Premiul Nobel pentru literatură a fost acordat scriitoarei suedeze Selma Lagerlöf (foto), iar prima câştigătoare a premiului pentru Pace a fost americana Emily Greene Balch, în 1946.

Coautorii Nobel

Conform normelor Fundației Nobel, într-un an, pot primi premiul pentru acelaşi domeniu nu mai mult de trei persoane pentru lucrari diferite, sau nu mai mult de trei autori ai aceleiaşi lucrări. Prima troică au fost americanii George Whipple, George Minot și William Murphy (foto), laureaţii pentru fiziologie si medicină în 1934. În cazul în care premiul este acordat pentru mai mult de o persoană sau pentru mai multe lucrări, acesta se împarte proporțional: întâi la numarul de lucrări, apoi la numărul de autori ai fiecărei lucrări. În cazul în care premiul este acordat pentru două lucrări, dintre care una are doi autori, primul autor va primi jumatate din sumă, iar cei doi autorii câte un sfert.

Omisiunile Nobel

Normele Premiului Nobel nu prevăd decernarea obligatorie anuală. Comitetului Nobel poate decide ca în cazul în care printre lucrările selectate nu se remarcă una cu adevarat demnă de marea distincţie, premiul poate să nu fie acordat. În acest caz, echivalentul în numerar este transferat la Fundaţia Nobel, în totalitate sau în parte. În acest din urmă caz​​, de la o treime la două treimi din suma poate fi transferată la Fondul special al secțiunii de profil. Pe parcursul a trei ani de război, în 1940, 1941 și 1942, Premiului Nobel nu a fost acordat deloc. incluzand această omitere, cel mai des nu s-a acordat premiul pentru pace (de 18 ori).

Transformările Nobel

Renumitul fizician Ernest Rutherford care a primit în 1908 Premiul Nobel pentru chimie, a declarat la momentul decernării: „Toată știința este fie fizică fie colectionare de timbre”, iar mai târziu a comentat premierea sa, spunând că dintre toate transformările la care a fost martor, „cea mai surprinzătoare a fost transformarea lui din fizician în chimist”.

Moştenitorii Nobel

Primul câştigător al Premiului Nobel pentru fizică a fost Wilhelm Conrad Röntgen (foto), premiat în 1901 pentru descoperirea razelor X. Pentru lucrări legate direct de utilizarea descoperirii lui Röntgen, Premiul Nobel a mai fost acordat de 12 ori.

Bârfele Nobel

De ce nu se acordă Premiul Nobel pentru matematică?
Se pare ca acest lucru se datorează unui fapt aparent banal: logodnica lui Alfred Nobel l-a înşelat pe acesta cu matematicianul Gösta Mittag-Leffler (foto). Nobel a jurat că nici un matematician nu va primi un premiu cu numele său. Nu există dovezi istorice în această privinţă. Se ştie însă cu certitudine ca Nobel, din motivele de mai sus, sau altele, nutrea o reală antipatie pentru Mittag-Leffler, care la vremea stabilirii testamentului era liderul matematicii suedeze şi ar fi existat premize reale pentru ca să devină laureat Nobel.

 

Vezi de asemenea:

10 FRAZE CHEIE ALE ŞTIINŢEI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Psiholog Gabriela Romaneţ

  • Micleusanu Foto

  • RomanTolici.ro

  • Trailero

%d blogeri au apreciat asta: