Artă vizuală şi desene ale scriitorilor celebri

Sylvia Plath(1932–1963). Interesul pentru design si modă s-a manifestat încă din copilărie. A studiat artele la Smith College, unde şi-a însuşit medii diverse: pictură în ulei, colaj, desen cu peniţa. A creat o mulţime de caiete cu desene şi colaje, sperănd un timp că vor deveni ilustraţii pentru scrierile sale date spre publicare.

Autoportret de Sylvia Plath

Păpuşi de hârtie, desene şi modele rochii, facute de Plath în copilărie.

Tabacherie vizavi de Palatul de Justiţie (stilou şi cerneală)

Provocatorul William S. Burroughs (1914–1997), celebru şi datorită picturilor sale prin împuşcare, pe care le realiza împuşcănd bidoane cu vopsea, a căror conţinut stropea pânza. În cariera de scriitor, Burroughs a creat colaje. Lucrarea sa literară cea mai faimoasă, Naked Lunch, a fost în sine un fel de colaj  (Burroughs a tăiat manuscrisul şi l-a reasamblat aleatoriu). Interesul său vizual s-a extins şi în multimedia, cu Dreammachine, un dispozitiv cu lumină pâlpâitoare menit să fie privit cu un ochi închis, pe care le-a creat în colaborare cu Ian Sommerville şi cu artistul Brion Gysin, dupa ce a citit cartea lui William Grey Walt, The Living Brain.

William S. Burroughs, cu două dintre picturile sale prin împuşcare

Un colaj de Burroughs

Pe lânga poveştile sale clasice, Lewis Carroll (1832-1898, născut Charles Dodgson) este probabil cel mai bine cunoscut pentru fotografiile sale. Dar el a si desenat pe parcursul vietii, ilustrând Alice in Tara Minunilor şi Prin Oglindă (deşi cărţile publicate au folosit ilustratiile lui John Tenniel). În plus, Carroll a fost matematician, logician, diacon anglican şi inventator.

Alice desenată de Lewis Carroll

Ţara Minunilor de Carroll. (Click pentru a vedea imaginea întreagă)

Autorul Tropicului Cancerului, Henry Miller (1891-1980) a pictat aproape toata viata, producand peste 2.000 de acuarele. A fost auto-didact, şi nu doar ca artist; Miller a frecventat doar un semestru la City College din New York.

Acuarelă de Henry Miller

Miller a decorat coperta manuscrisului Remember to Remember cu acest auto-portret. (peniţă şi cerneală, 1946)

Poetul e.e. cummings (1953-1962) a creat sute de picturi şi desene şi a scris despre arta. A facut caricaturi pentru Dial, revista de avangardă literară publicată în Greenwich Village. Picta după-amiaza şi scria noaptea. În 1931 a publicat o colecţie de desene şi picturi, intitulata CIOPW (charcoal, ink, oil, pencil, watercolor (carbune, cerneala, ulei, creion, acuarela)) şi a expus în mod regulat in galerii din New York.

O ilustraţie a lui e.e. cummings pentru The Dial

Portretul lui Marion Morehouse, care a fost model, fotograf şi a treia sa soţie

Rudyard Kipling (1865-1936) a crescut inconjurat de arta. Tatăl său a fost sculptor, designer de ceramica si profesor de sculptură arhitecturală la Scoala de Arta  Sir Jamsetjee Jeejebhoy din Bombay. Doua dintre matusile sale s-au căsătorit la pictori (Edward Burne-Jones si Edward Poynter). Rudyard desena cu tus şi cerneală; Just So Stories, in care combina scrisul şi ilustraţiile, a fost publicata în 1902.

Desen în peniţă de Rudyard Kipling pentru “The City of Dreadfull Night,” 1888

Desen de Kipling pentru “How the Wale Got His Throat,” din Just So Stories

Un artist autodidact, Charles Bukowski (1920-1994) a creat mai mult de 1.000 de picturi în timpul vieţii. Ca şi scrierile sale, aceste lucrări afişeaza o vitalitate de arta-bruta. A lucrat în acrilice, ulei, acuarela, pastel, creion, stilou. Multe din aceste lucrări au fost incluse în primele ediţii ale cărţilor sale de la Black Sparrow Press.

O pictură fără titlu, de Charles Bukowski

Ca si Bukowski, Jack Kerouac (1922-1969) a fost auto-didact în artele vizuale şi a lucrat pictura, desen, penita şi schiţe. Lucrarile sale prezintă aceeaşi spontaneitate ca si scrisul şi dovedeste influenţă expresioniştilor abstracti, precum Willem de Kooning, Larry Rivers, şi Franz Kline.

Jack Kerouac, artist de benzi desenate. Kerouac a creat această pagină secvenţială, , “Doctor Sax and the Deception of the Sea Shroud,” pentru a distra copiii lui Carolyn Cassady, în 1952 sau 1953. (Click pentru a vedea imaginea mare)

Schiţă a lui Kerouac pentru coperta romanului On The Road

Mark Twain (1835-1910, născut Samuel Clemens), a scris eseuri despre artă şi a desenat în scrisorile, jurnalele si manuscrise sale,  uneori pentru a distra copiii, iar uneori pentru propriul amuzament. În plus, si-a folosit operele pentru a asigura trei brevete de invenţie: o „Îmbunătăţire a bretelelor reglabile şi detaşabile pentru articole de îmbrăcăminte” ; un joc trivia de istorie; şi un album foto cu foi acoperite cu adeziv uscat, care necesita doar umezite înainte de utilizare.

Mark Twain, „Casa construită de Twain”

Twain, „Morning Song”

O scrisoare-rebus a lui Twain catre sotia si fiica sa, 1881

Kurt Vonnegut (1922-2007), a mazgalit de asemenea în caietele sale şi a creat o combinatie de autoportret-semnatura pe care i reutiliza adesea. A produs de asemenea ilustraţii pentru nuvelele Slaughterhouse-Five (1969) şi Breakfast of Champions (1973). Bunicul şi tatăl său au fost arhitecţi, şi spre sfarsitul vietii, Vonnegut a început să ia arta mult mai în serios, ca în cele din urmă sa deschida în 1983 o expozitie personala la Margo Feiden Gallery, în Greenwich Village. În 1995 a creat o reclama pentru Absolut Vodka.

Kurt Vonnegut, „Business Man”

Vonnegut, “Tout in Cohoes”

Semnătura-portret de Vonnegut

Edgar Allan Poe (1809-1849) si-a încercat mâna la desen, facand schite in creion cu portrete ale iubitei sale din copilărie şi ulterior logodnica, Elmira Rosyter, sursă de inspiraţie pentru poemul sau “Lenore”. A facut de asemenea coperta pentru „The Stylus, revista pe care a sperat să o producă, dar pentru care nu a reuşit să obţină sprijin financiar.

Edgar Allan Poe, portretul lui Elmira Royster si autoportret

Designul de coperta realizat de Poe pentru The Stylus

Tatal poetului francez Charles Baudelaire (1821-1867) a fost profesor de desen şi i-a insuflat fiului aprecierea pentru arta. Pe langa propriile creatii, Baudelaire a scris mai multe eseuri despre criticism estetic, intitulate „Saloane” şi a fost prieten apropiat al lui Edouard Manet.

Charles Baudelaire auto-portret, 1860

Deşi a abandonat poezia de nouăsprezece ani, Arthur Rimbaud (1854-1891) a continuat să deseneze pe tot parcursul vieţii . Călător inveterat, Rimbaud a făcut multe schiţe in creion pe spatele hărţilor.

Arthur Rimbaud, „Trei cetăţeni de Charleville”, desen pe spatele unei hărţi a Indiei, pe când avea 15 ani

Un alt călător, Joseph Conrad (1857-1924, născut Józef Teodor Konrad Korzeniowski), si-a înregistrat experienţele de călătorie prin intermediul artei. În contrast cu explorarea partii intunecate a umanitatii in carti precum Heart of Darkness si Lord Jim, desenele sale in penita afiseaza o linie luminoasa si rafinata.

Joseph Conrad, „Six Drawings of Women”

Copil fiind, poetul, dramaturgul si regizorul de teatru spaniol, Federíco Garcia Lorca (1898-1936) canta la pian, juca în piese de teatru, şi isi decora scrisorile şi scrierile cu desene fanteziste. Prieten cu suprarealistii Luis Buñuel şi Salvador Dalí, Lorca a desenat pe tot parcursul vieţii. A colaborat de asemenea la un teatru de păpuşi cu pictorul Manuel Angeles Ortiz.

Federíco Garcia Lorca

Federíco Garcia Lorca

Poetesa victoriana Elizabeth Barrett Browning (1806-1861) a fost educata acasa (fiind cel mai mare din cei doisprezece copii). Ea va decora interiorul copertilor caietelor sale de poezie cu stilou şi cerneală.

Elizabeth Barrett Browning, “Flush”, 1843

Dramaturg irlandez George Bernard Shaw (1856-1950) a fost trei ani critic de artă pentru revista londoneza World. Pe langa creatiile de costume si decoruri de teatru, a fost fotograf amator şi a afacut numeroase caricaturi în stilou şi cerneală, lucrand de asemenea si în acuarelă.

George Bernard Shaw

Este bine cunoscut faptul că Dylan Thomas (1914-1953) petrecea mult timp în pub-uri. Ce este mai putin cunoscut este că-si distra tovarăşii desenand caricaturi ale patronilor pe servetele.

Dylan Thomas

Autorul şi pionierul science-fiction H.G. Wells (1866-1946) nu si-a luat niciodata prea în serios arta, dar a tinut un jurnal în formă de desene umoristice, numarate în sute. El le-a numit „picshuas”: „mici schite stupide despre acesr sau acel incident, care a devenit in final un fel de jurnal burlesc al vieţii noastre.”

Schiţă a lui HG Wells în care se reprezintă pe sine ţinând un discurs la Institutul Regal, 1902.

Wells, desen dintr-o scrisoare către mama sa

Sursa: imprint.printmag.com

Comments
One Response to “Artă vizuală şi desene ale scriitorilor celebri”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Psiholog Gabriela Romaneţ

  • Micleusanu Foto

  • RomanTolici.ro

  • Trailero

%d blogeri au apreciat asta: