De ce băieții sperie fetele?

de Gabriela Romaneț, oracoolblog.wordpress

Dacă un băiat răspunde, atunci ar spune că le sperie pentru a se amuza pe seama lor. Un băiat mai curajos răspunde că se distrează să accentueze cât de mare este diferența între sexe: băiatul este curajos și agresiv, iar fata afectuoasă și masochistă. Fata și-ar iubi agresorul, iar el vrea să fie iubit, deci o va speria în curând. Continuă să exploreze zona diferențierii între psihologia feminină și psihologia masculină, punându-i în evidență credulitatea și naivitatea. E o demonstrație de forță. Alt băiat spune că îi place să sperie fetele pentru că sunetul pe care-l scoate fata atunci când e speriată e similar cu sunetul orgasmului. În concluzie, răspunsurile băiatului fac trimitere la pulsiunile agresive, sexuale și combinația între cele două.

Dacă o fată răspunde, atunci ea se înfurie și spune că băieții vor să o jignească, să o tachineze, să-i arate cât de slabă este. Băoeții se amuză pe seama lipsei de putere care-i generează frică, teamă în fața evenimentelor neașteptate, în fața traumelor și în fața posibilului atacator sau violator. Astfel, fata interpretează demonstrația de forță a băiatului ca o amenințare, ca un atentat la siguranța fizică, psihică, emoțională. Răspunsul fetei vizează trauma și suferința. Puse în fața situației provocatoare, fetele reacționează în intervalul delimitat de reacția afectivă intensă, panica generalizată și lipsa de reacție emoțională, indiferența afectivă. Emoțiile sunt contradictorii datorită combinației dintre reacția la pericol (emoții spontane și tendința primară de autoconservare) și sentimentul de lezare narcisică (regretul lipsei de protecție, dezamăgirea că a fost înșelată, sentimentul de insecuritate pe care îl lasă jocul „de-a agresorul”).

Fiecare vorbește pe limba lui: băiatul vrea să domine, să-și afirme potența, să se joace de-a agresorul și crede că face mare lucru speriind fata, iar fata se simte jignită, rănită și rămâne cu un sentiment de nesiguranță provocat de agresiune, chiar dacă nu a fost un abuz autentic, emoțiile declanșate sunt din același registru, ca și cum ar fi fost un abuz, de aceea vorbim de o agresiune psihologică și abuz asupra psihicului.

Gabriela Romaneț, psiholog clinician

gabriela.romanet@imagossite.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Psiholog Gabriela Romaneţ

  • Micleusanu Foto

  • RomanTolici.ro

  • Trailero

%d blogeri au apreciat asta: