Rivalitatea între frați

Rivalitatea în fraterie, Gabriela Romaneț

” (…) Naşterea celui de-al doilea frate va declanşa fratelui mai mare cea mai chinuitoare luptă. Naşterea celui de-al doilea copil reprezintă, în orice familie, un punct traumatic, faţă de care toţi membrii familiei fac un travaliu de elaborare psihică.
De obicei mamele aleg să-şi ajute copilul mai mare să facă travaliul de adapatare, elaborare psihică, prin a pune în joc mecanismul identificării, solicitậndu-i copilului mai mare să preia o parte din funcţiile ei materne.
Copilul mai mare face faţă cel mai greu acestui mediu în schimbare deoarece el simte că pierde dragostea totală a părinţilor, trebuie să înveţe să împartă dragostea, obiectele, spaţiul exterior şi spaţiul psihic, iar mai mult de atật, va trebui să joace rolul de mamă pentru fratele mai mic, în afara spaţiului de joacă. Unii copiii nu sunt pregătiţi pentru acest rol, nu vor să fie „adulţi” sau să se „joace de-a adulţii” cu un copil foarte real. Responsabilitatea de a se implica în conservarea vieţii fratelui este mult prea mare pentru ei. Nu a învăţat încă cum să-şi controleze pulsiunea distructivă (avậnd încă nevoie de jucăriile pe care să le distrugă pentru a le lua în posesie), nu a renunţat la sentimentul omnipotenţei (totul i se cuvine şi îi stă în putere de a avea totul), narcisismul nu se află în faza în care să spună că-l iubeşte pe celălalt aşa cum se iubeşte pe sine, ci el doar se iubeşte pe sine.

Un destin al jocului de-a identificare cu mama
Mama, din momentul naşterii celui de-l doilea copil, îi spune copilului mai mare „ai grijă de fratele tău!” Aceasta este expresia pe care a auzit-o tot timpul copilăriei de la mama lui. A învăţat să aibă grijă de fratele mai mare şi la masă, şi în parc, şi la şcoală, şi în camera de joacă. A învăţat să fie un frate „bun” şi a învăţat să perceapă că are un frate „bun”. A învăţat să fie performant în competiţie.
Dar, a uitat să aibă grijă de el, să se protejeze pe el în aşa fel încật să evite să se îmbolnăvească. Mama nu i-a adus aminte „ai grijă de fratele tău şi ai grijă şi de tine”, presupunậnd că el ştia deja să aibă grijă de el.

Alt exemplu
Odată cu evoluţia sarcinii, fetiţa care se simţea ameninţată de bebeluşul ce urma să se nască, a testat iubirea şi preocuparea mamei pentru ea. A constatat că mama nu mai putea să o protejeze, sărind şi luând-o în braţe. După naşterea beleuşului, mama a luat-o alături de ea pentru a o sprijini în preocuparea maternă. Fetiţa nu a reuşit să se identifice cu mama datorită ideii că mama nu mai are „mâini lungi” pentru ea. Avea nevoie nu de joacă în realitate, ci de îngrijirea mamei. Astfel, neputând face efortul alături de mamă de a fi „mamă”, fetiţa a ales inconştient să facă drumul invers dezvoltării şi să regreseze la stadiul de bebebuş, simţindu-se şi ea un bebeluş care are aceaşi nevoie de îngrijirile şi preocupările materne.”

Citește tot articolul „Rivalitate în fraterie” pe www.imagossite.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Psiholog Gabriela Romaneţ

  • Micleusanu Foto

  • RomanTolici.ro

  • Trailero

%d blogeri au apreciat asta: