Istoric film de animaţie (07)

…adunate şi la lume date de Monica Micleuşanu:)

Animaţia în Europa de Est

Cehoslovacia

Europa de Est a devenit centrul animaţiei cu păpuşi, în mare măsură datorită creaţiei folclorice a lui Jiří Trnka. Având la bază o poveste de Hans Christian Andersen, “Privighetoarea împăratului” (Císařův slavík, 1949), filmul lui Trnka a devenit un succes internaţional când a fost sincronizat cu lectura lui Boris Karloff.

Lucrările lui ulterioare au inclus adaptări ale “Bravului soldat Svejk” (Dobrý voják Švejk, 1954) şi “Visul unei nopţi de vară” (Sen noci svatojánské, 1959) – animaţie după faimoasa comedie a lui William Shakespeare, considerată una dintre cele mai remarcabile lucrări din istoria animaţiei, fiind premiată la festivalurile de la Cannes, Veneţia, Bucureşti, Montevideo, Valencia.

Visul unei nopţi de vară, 1959 – partea I

Trnka a devenit în curând unul dintre cei mai apreciaţi artişti, având, la vremea aceea, reputaţie internaţională, apreciat ca cel mai mare animator de păpuşi. Un animator l-a numit “Walt Disney al Estului”.

Filmele lui sunt făcute în general pentru publicul adult şi în mare parte şi-a scris singur scenariile.

Ultimul film al lui Trnka a fost “Mâna” (Ruka, 1965), o animaţie polemică cu mesaje antitotalitariste, interzisă ani buni de guvernul ceh.

Mâna, 1965 partea I

Mâna, 1965 partea a II-a

Un alt mare artist din Cehoslovacia a dus tehnica păpuşilor în locuri şi mai pline de semnificaţii. Este vorba de Jan Švankmajer. Printre primele lucruri care l-au influenţat în dezvoltarea sa artistică a fost un teatru de păpuşi, primit cadou de Crăciun pe când era copil.

A studiat la Academia Artelor Spectacolului din Praga, la Departamentul de Păpuşi, apoi s-a îndreptat spre domeniul animaţiei influenţat de mişcarea de teatru experimental.

Primul său film, stop-motion, “Ultimul truc” (Posledni trik pana, 1964) reflectă experienţa sa teatrală. Doi iluzionişti, Dl. Schwarzwald şi Dl.Edgar, încearcă să se întreacă unul pe celălalt în a face trucuri, însă din această cauză finalul devine unul violent.

Ultimul truc, 1964

Lucrările sale suprarealiste combină figuri umane şi animaţie stop-motion, creând meditaţii tulburătoare despre sexualitate şi moralitate.

Întuneric, lumină, întuneric, 1989

Švankmajer şi-a câştigat reputaţia de-a lungul anilor pentru folosirea tehnicii stop-motion, într-un mod aparte, precum şi pentru abilitatea lui în a combina suprarealist imagini macabre, bizare dar şi comice.

Amprenta unică a lui Švankmajer se regăseşte în folosirea de sunete exagerate, creând un efect straniu în scenele în care personajele mănâncă. Adesea el foloseşte secvenţe fast-motion când oamenii merg sau interacţionează.

Filmele lui conţin obiecte inanimate sau personaje din lut care prind viaţă prin stop-motion. Mâncarea este unul dintre subiectele favorite ale artistului.

Food, 1992 partea I

Food, 1992 partea a II-a

O bună perioadă autorităţile comuniste i-au cenzurat multe din filmele sale, din cauza aceasta  fiind necunoscut în Vest până aproape de anii 1980. Însă, astăzi este unul dintre cei mai apreciaţi animatori ai lumii. Cele mai cunoscute opere ale sale sunt: Alice (1988), Faust (1994), Conspiratorii Plăcerii (1996), Micuţul Otik (2000), Nebunia (2005) etc.

Celebru şi adesea imitat este scurt-metrajul animat Dimensiunile Dialogului (1982) selectat de Terry Gilliam ca fiind unul dintre cele mai bune 10 filme ale tuturor timpurilor.

Dimensiunile Dialogului, 1982 partea I

Dimensiunile Dialogului, 1982 partea a II-a

Despre filmele sale s-a spus că “te bântuie emoţional la fel ca povestirile lui Kafka”.

De la Švankmajer s-au inspirat alţi mari artişti ca Tim Burton, Terry Gilliam, Fraţii Quay, Shane Acker, Sir Tijn Po şi mulţi alţii.

Jiří Barta este un alt animator ceh care foloseşte de asemenea tehnica stop-motion în filmele sale. Ca şi Švankmajer, Barta creează un univers grotesc, sunetele sunt grele, accentuate, limbile vorbite sunt fără sens.

Balada o zeleném drevu, 1983 (A ballad about the green wood)

Krysař,  1986 (The Pied Piper of Hamelin) partea I

Din păcate, după căderea comunismului, Barta nu a mai realizat nimic timp de 15 ani. În 1990 a încercat să găsească resurse financiare pentru filmul “Golem”, însă nu a reuşit decât să realizeze un pilot al filmului.

Golem, 1990 – pilot

În 2006 a realizat un scurt-metraj de animaţie 3D Domecku, var!

…iar în 2009 a creat un film animat cu păpuşi adresat copiilor: “În pod: A cui este ziua de naştere astăzi?” (Na půdě aneb Kdo má dneska narozeniny?) – trailer

Anunțuri
Comments
2 Responses to “Istoric film de animaţie (07)”
Trackbacks
Check out what others are saying...
  1. […] Ca exemple, puteți viziona “Povestea vulpii”, 1930 , Franța, regia Ladislas Starevich (vezi Istoric film de animație 03 ), filmele lui Jiří Trnka (vezi Istoric film de animație 07) […]

  2. […] ceh, Jan Svankmajer a folosit ”pixilation” în cele mai multe din lucrările […]



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

  • Psiholog Gabriela Romaneţ

  • Micleusanu Foto

  • RomanTolici.ro

  • Trailero

%d blogeri au apreciat asta: